Sunt multe motive care pot explica de ce unii tineri renunță prea devreme la studii: probleme personale sau familiale, dificultăți de învățare sau o situație socioeconomică precară. Alți factori importanți sunt funcționarea sistemului de învățământ, atmosfera din școli și relațiile dintre profesori și elevi.

Consecinţele părăsirii şcolii sunt resimţite de persoana în cauză pe tot parcursul vieţii, reducându-i şansele de participare la viaţa socială, culturală şi economică a societăţii. De asemenea, pentru cel care a abandonat şcoala creşte riscul de şomaj, sărăcie, excluziune socială și probleme de sănătate, deoarece nu vor avea acces la acte medicale gratuite (consultații, tratamente etc.). Va avea consecinţe asupra remuneraţiei primite de-a lungul carierei, a bunăstării şi a sănătăţii atât a sa cât şi a copiilor săi. Abandonul şcolar al părinţilor reduc şansele copiilor de a reuşi la şcoală.

Principalele efecte ale abandonului şcolar sunt:

• Diminuarea şanselor de a câstiga pe piaţa muncii precum şi a şanselor să fie integraţi în forţa de muncă;
• Cei care şi-au întrerupt studiile sunt într-o mult mai mare măsură dependenţi de programele de întreţinere şi ajutor decât restul populaţiei;
• Delicvenţa juvenilă concretizată în furt, violenţă, încălcarea legilor, comportamentul de grup sau de bandă, cu potenţial infracţional;
• Persoanele care abandonează timpuriu şcoala, pe termen mediu şi lung afectează direct economia în sensul că vor ajunge să consume mai mult decât plătesc la bugetul de stat;
• Abandonul şcolar reduce şansele ca, în calitate de cetăţean european, persoana respectivă să beneficieze eficient de libera circulaţie a forţei de muncă.

Reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii la mai puțin de 10 % în statele membre UE până în 2020 este una din prioritățile Uniunii Europene în domeniul educației. Comisia colaborează cu statele membre pentru a implementa strategii cuprinzătoare de prevenire a părăsirii timpurii a școlii și pentru a îi reintegra pe cei care au abandonat școala în sistemele de educație și formare.

Conform statisticilor UE România se află în zona de maximă alarmă, adică în segmentul cu o rată de abandon şcolar între 15,2 şi 22,1% – rezultat direct al subdezvoltării sociale generale, mai ales din sectorul rural, dar şi a unor politici educaţionale haotice.

Strategia Naţională privind Reducerea Părăsirii Timpurii a Şcolii îşi propune să micşoreze procentul destul de mare al elevilor şi tinerilor care părăsesc mult prea devreme structurile de învăţământ. Proiecte finantate din fonduri europene, precum „Competitivi pentru secolul XXI”, vin sa sprijine tinerii in a depasi dificultatile pe care le au in calificarea pentru o meserie ce le va oferi multe oportunitati de-a lungul vietii.

Incluziunea socială şi asigurarea egalităţii de şanse sunt principalele soluţii care vin în combaterea acestei probleme sociale.

Scolile de arte şi meserii sunt o mare sansa pentru elevii care nu sunt pregatit material si familial pentru o educatie de mai lunga durata, acestea având o mare influenţă în procesul de prevenire şi combatere a abandonului şcolar. Creştea nivelului de calificare al celor inscrisi scade probabilitatea de a rămâne fără loc de muncă si le ofera variante de a-si castiga existenta pe tot parcursul vietii, chiar daca mai tarziu aleg sa-si continue studiile.

Învăţământul profesional, desi nu foarte valorizat la noi, are un foarte mare impact asupra economiei unei ţări, motiv pentru care trebuie să fie înţeleasă importanţa acestuia. Absolvenţii acestei forme de învăţământ sunt deţinătorii unei meserii de care ţara noastră are cu siguranţă nevoie, fiind pregătiți să facă față cerinţelor pieţei muncii din prezent şi mai ales din viitor.

 Piaţa muncii solicită intens anumite meserii, cum sunt: bucătari, barmani, cofetari, electricieni, mecanici auto, de aceea e benefic sa se insiste pe motivarea tinerilor care le aleg si pe integrarea acestora in piata muncii.