Mirajul muncii în străinătate este destul de mare printre tinerii care au abandonat școala și nu au obținut nicio calificare. Aceștia sunt atrași de salariile mari promise și de dorința de a fi ca anumite persoane din comunitate care se întorc cu bani, mașini sau își contruiesc case.
Rezidenţa într-o regiune săracă în care nu sunt locuri de muncă, unde tinerii nu pot fi independenţi material în raport cu familia din care provin, părăsirea timpurie a școlii, îi fac pe aceștia să creadă că soluţia de părăsire a localităţii, de plecare în străinătate este salvatoare.
Munca în străinătate poate avea următoarele avantaje: poți câștiga bani mulți într-o perioadă scurtă, înveți rapid activitățile dintr-un anumit domeniu, ai parte de o altfel de experiență.
Din păcate, nivelul scăzut de educaţie, are drept consecinţă lipsa informaţiilor, prelucrarea superficială a informaţiilor, lipsa reperelor valorice.Tinerii a căror pregătire nu depăşeşte nivelul liceului/care abandonează școala sunt cei mai vulnerabili. Un nivel ridicat de educaţie contribuie la scăderea vulnerabilităţii faţă de trafic.
Recurtorii câștigă încrederea tinerilor care doresc să muncească în străinătate și care nu știu care sunt condițiile pentru a lucra cu forme legale, nu cunosc limba, nu cunosc o meserie. Promisiunile se referă la asigurarea transportului până la destinație, asigurarea cazării, a hranei necesare și a unui job bine plătit.
Odată plecați, românii cred că ajung într-o țară în care pot câștiga până și cu o muncă precară un salariu de câteva ori mai mare decât în țara lor. Puțini probabil își imaginează că pot exista și în țările mult mai dezvoltate ca a lor, condiții de muncă sub exploatare și chiar situații în care exploatarea rămâne nepedepsită.
Există încă multe cazuri ale unor oameni de bună credință care acceptă oferte mincinoase din partea unor intermediari din România și ajung să muncească pe nimic în țări precum Spania, Italia, Germania sau Marea Britanie. Ce au aceste persoane în comun este faptul că sunt plătite foarte puțin, lucrează 12 ore sau mai mult pe zi timp de șase sau șapte zile pe săptămână, sunt cazate în condiții precare și li se refuză concediul de odihnă sau concediul medical.
În special pe șantiere și în gospodării, în agricultură, în turism, se practică munca la negru, exploatarea, munca în condiții inumane, nerespectarea orarului de muncă, neplata salariilor sau prestarea muncii în schimbul unor sume foarte mici. Nu au acces la servicii medicale gratuite.
Chiar și atunci când patronii din aceste țări acceptă să încheie un contract de muncă lucrătorului imigrant, când acceptă să plătească, cel puțin la cote reduse, impozitele și contribuțiile sociale datorate pentru a evita să intre în contact cu legea, caută mereu căi de a reduce la minim salariile plătite în realitate lucrătorilor. În plus,vechimea scurtă pe cartea de muncă este unul dintre principalele puncte slabe ale joburilor sezoniere. Fiind vorba de o perioadă limitată, trebuie să te gândești din timp ce alegi să faci după încheierea contractului și către ce loc de muncă te orientezi.
Mult mai grav este că românii care acceptă să lucreze fără nicio acoperire legală se expun la riscuri enorme. În unele cazuri extreme, devin victime ale traficanţilor de persoane.
În ultimii ani, zeci de cazuri de sclavie modernă au fost descoperite de autorităţi, atât în ţară, cât şi în străinătate.
În concluzie, obținerea unei calificări în țară, cunoașterea unei meserii, eventual a unei limbi străine, un nivel ridicat de educație permit tinerilor să găsească un job bine plătit în străinătate, în condiții legale.