În cadrul proiectului ”Competitivi pentru Secolul XXI”, elevii de la Colegiul Național Economic ”Gheorghe Chițu” Craiova au participat, la atelierul de lucru cu tema ” Aptitudini solicitate in industria ospitalitatii”, desfășurat în data de 26.04.2021, la o întâlnire cu doamna Claudia Gheorghe, administratorul HOTELULUI REXTON din Craiova. Hotelul Rexton este situat la 500 m de centrul oraşului Craiova, oferind camere moderne cu aer condiţionat şi Wi-Fi gratuit. Restaurantul hotelului serveşte mâncăruri tradiţionale şi internaţionale. Elevii au avut posibilitatea să cunoască hotelul și să afle care care sunt oportunitățile de angajare. Doamna administrator a explicat elevilor care sunt  serviciile ce ar trebui oferite de hoteluri în funcţie de numărul stelelor, potrivit unui  sistem european de clasificare. În general, ratingurile pe stele pot fi sumarizate astfel:  ''O stea – presupune minimul necesar:  un pat şi o baie, fără restaurant, dar s-ar putea să fie unul în apropiere.  Două stele – înseamnă tot minimul necesar cu câteva facilităţi în plus deoarece un hotel de două stele poate face parte dintr-un lanţ mai mare. Telefon inclus, dar televizorul poate fi adăugat că opţiune extra. De asemenea, oferă serviciu de curăţenie în camere.  Trei stele – înseamnă mai mult confort.  Oferă camere mai mari, cu mobilier modern, televizor întotdeauna. Hotelurile de trei stele preferă să se poziţioneze lângă obiective turistice, sau în caz contrar, se specializează pentru turismul de afaceri.  Patru stele – Astfel de hoteluri ocupă o suprafaţa mai mare şi au foarte multe facilităţi în plus precum săli de fitness, piscine, locuri de joacă, room service, spa-uri.   Cinci stele – Lux  Hotelurile de cinci stele sunt printre cele mai luxoase din lume.'' Elevii au aflat și despre locurile de muncă pe care le pot avea în industria hotelieră și care este pregătirea necesară și cerințele corespunzătoare fiecărui job.  Rolul principal al cameristei este curățenia zilnică a camerelor și a apartamentelor din hotel, a holurilor de primire și a recepției.  În cazul în care nu există personal special desemnat, îți vor reveni și sălile de conferințe sau de ședință, dar și lifturile. Aceasta trebuie să aibă un comportament cât mai adecvat mediului hotelier, prin politețe și prin atitudinea receptivă față de nevoile clienților. Recepționerul se ocupă, în primul rând, de primirea clienților și de repartizarea lor pe camere, în funcție de rezervări. Pe perioada sejurului, recepționerul oferă informații despre obiectivele turistice din împrejurimi, despre restaurantele din unitate sau din apropierea acesteia, dar și despre mijloacele de transport disponibile. Turiștii pot apela la recepționeri pentru reclamații legate de starea camerei și pentru solicitări de moment. Cunoașterea limbilor străine este o condiție obligatorie, iar dicția cât mai corectă, comunicarea cu clienții și amabilitatea sunt foarte importante  Ca angajat al unui hotel, dar mai ales ca ospătar, trebuie să cunoască cel puțin limba engleză. Una dintre calitățile care îl vor ajuta să se remarce în fața clienților este cunoașterea preferințelor și obiceiurilor clientelei, în funcție de țara din care provine și de vârstă. Prima condiție de acces la jobul de bucătar sunt  cursurile de bucătar, de cofetar-patiser sau de bucătar-șef. Apoi, abilitățile bune de comunicare, seriozitatea și capacitatea de a-și desfășura munca în echipă în condiții bune sunt indispensabile pentru această meserie. De asemenea, doamna administrator a vorbit elevilor și despre măsurile de prevenție COVID-19 în cadrul hotelului. Există măsuri preventive pentru siguranța personalului (purtarea de măști și mănuși, instruirea personalului în ceea ce privește igienizarea, monitorizarea zilnică a temperaturii și a stării de sănătate) și măsuri preventive pentru siguranța oaspeților (reducerea capacității de cazare, mini-pachet de igienă, sosire prestabilită, distanțarea între mese).

Mirajul muncii în străinătate este destul de mare printre tinerii care au abandonat școala și  nu au obținut nicio calificare. Aceștia sunt atrași de salariile mari promise și de dorința de a fi ca anumite persoane din comunitate care se întorc cu bani, mașini sau își contruiesc case.

Rezidenţa într-o regiune săracă în care nu sunt locuri de muncă, unde tinerii nu pot fi independenţi material în raport cu familia din care provin, părăsirea timpurie a școlii, îi fac pe aceștia să creadă că soluţia de părăsire a localităţii, de plecare în străinătate este salvatoare.

Munca în străinătate poate avea următoarele avantaje: poți câștiga bani mulți într-o perioadă scurtă,  înveți rapid activitățile dintr-un anumit domeniu, ai parte de o altfel de experiență.

Din păcate, nivelul scăzut de educaţie, are drept consecinţă lipsa informaţiilor, prelucrarea superficială a informaţiilor, lipsa reperelor valorice.Tinerii a căror pregătire nu depăşeşte nivelul liceului/care abandonează școala sunt cei mai vulnerabili. Un nivel ridicat de educaţie contribuie la scăderea vulnerabilităţii faţă de trafic.

Recurtorii câștigă încrederea tinerilor care doresc să muncească în străinătate și care nu știu care sunt condițiile pentru a lucra cu forme legale, nu cunosc limba, nu cunosc o meserie. Promisiunile  se referă la asigurarea transportului până la destinație, asigurarea cazării, a hranei necesare și a unui job bine plătit.

Odată plecați, românii cred că ajung într-o țară în care pot câștiga până și cu o muncă precară un salariu de câteva ori mai mare decât în țara lor. Puțini probabil își imaginează că pot exista și în țările mult mai dezvoltate ca a lor, condiții de muncă sub exploatare și chiar situații în care exploatarea rămâne nepedepsită.

Există încă multe cazuri ale unor oameni de bună credință care acceptă oferte mincinoase din partea unor intermediari din România și ajung să muncească pe nimic în țări precum Spania, Italia, Germania sau Marea Britanie. Ce au aceste persoane în comun este faptul că sunt plătite foarte puțin, lucrează 12 ore sau mai mult pe zi timp de șase sau șapte zile pe săptămână, sunt cazate în condiții precare și li se refuză concediul de odihnă sau concediul medical.

În special pe șantiere și în gospodării, în agricultură, în turism, se practică munca la negru, exploatarea, munca în condiții inumane, nerespectarea orarului de muncă, neplata salariilor sau prestarea muncii în schimbul unor sume foarte mici. Nu au acces la servicii medicale gratuite.

 Chiar și atunci când patronii din aceste țări acceptă să încheie un contract de muncă lucrătorului imigrant, când acceptă să plătească, cel puțin la cote reduse, impozitele și contribuțiile sociale datorate pentru a evita să intre în contact cu legea,  caută mereu căi de a reduce la minim salariile plătite în realitate lucrătorilor. În plus,vechimea scurtă pe cartea de muncă este unul dintre principalele puncte slabe ale joburilor sezoniere. Fiind vorba de o perioadă limitată, trebuie să te gândești din timp ce alegi să faci după încheierea contractului și către ce loc de muncă te orientezi.  

Mult mai grav este că românii care acceptă să lucreze fără nicio acoperire legală se expun la riscuri enorme. În unele cazuri extreme, devin victime ale traficanţilor de persoane.

 În ultimii ani, zeci de cazuri de sclavie modernă au fost descoperite de autorităţi, atât în ţară, cât şi în străinătate.

În concluzie, obținerea unei calificări în țară, cunoașterea unei meserii, eventual a unei limbi străine, un nivel ridicat de educație permit tinerilor să găsească un job bine plătit în străinătate, în condiții legale.

Sunt multe motive care pot explica de ce unii tineri renunță prea devreme la studii: probleme personale sau familiale, dificultăți de învățare sau o situație socioeconomică precară. Alți factori importanți sunt funcționarea sistemului de învățământ, atmosfera din școli și relațiile dintre profesori și elevi.

Consecinţele părăsirii şcolii sunt resimţite de persoana în cauză pe tot parcursul vieţii, reducându-i şansele de participare la viaţa socială, culturală şi economică a societăţii. De asemenea, pentru cel care a abandonat şcoala creşte riscul de şomaj, sărăcie, excluziune socială și probleme de sănătate, deoarece nu vor avea acces la acte medicale gratuite (consultații, tratamente etc.). Va avea consecinţe asupra remuneraţiei primite de-a lungul carierei, a bunăstării şi a sănătăţii atât a sa cât şi a copiilor săi. Abandonul şcolar al părinţilor reduc şansele copiilor de a reuşi la şcoală.

Principalele efecte ale abandonului şcolar sunt:

• Diminuarea şanselor de a câstiga pe piaţa muncii precum şi a şanselor să fie integraţi în forţa de muncă;
• Cei care şi-au întrerupt studiile sunt într-o mult mai mare măsură dependenţi de programele de întreţinere şi ajutor decât restul populaţiei;
• Delicvenţa juvenilă concretizată în furt, violenţă, încălcarea legilor, comportamentul de grup sau de bandă, cu potenţial infracţional;
• Persoanele care abandonează timpuriu şcoala, pe termen mediu şi lung afectează direct economia în sensul că vor ajunge să consume mai mult decât plătesc la bugetul de stat;
• Abandonul şcolar reduce şansele ca, în calitate de cetăţean european, persoana respectivă să beneficieze eficient de libera circulaţie a forţei de muncă.

Reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii la mai puțin de 10 % în statele membre UE până în 2020 este una din prioritățile Uniunii Europene în domeniul educației. Comisia colaborează cu statele membre pentru a implementa strategii cuprinzătoare de prevenire a părăsirii timpurii a școlii și pentru a îi reintegra pe cei care au abandonat școala în sistemele de educație și formare.

Conform statisticilor UE România se află în zona de maximă alarmă, adică în segmentul cu o rată de abandon şcolar între 15,2 şi 22,1% – rezultat direct al subdezvoltării sociale generale, mai ales din sectorul rural, dar şi a unor politici educaţionale haotice.

Strategia Naţională privind Reducerea Părăsirii Timpurii a Şcolii îşi propune să micşoreze procentul destul de mare al elevilor şi tinerilor care părăsesc mult prea devreme structurile de învăţământ. Proiecte finantate din fonduri europene, precum „Competitivi pentru secolul XXI”, vin sa sprijine tinerii in a depasi dificultatile pe care le au in calificarea pentru o meserie ce le va oferi multe oportunitati de-a lungul vietii.

Incluziunea socială şi asigurarea egalităţii de şanse sunt principalele soluţii care vin în combaterea acestei probleme sociale.

Scolile de arte şi meserii sunt o mare sansa pentru elevii care nu sunt pregatit material si familial pentru o educatie de mai lunga durata, acestea având o mare influenţă în procesul de prevenire şi combatere a abandonului şcolar. Creştea nivelului de calificare al celor inscrisi scade probabilitatea de a rămâne fără loc de muncă si le ofera variante de a-si castiga existenta pe tot parcursul vietii, chiar daca mai tarziu aleg sa-si continue studiile.

Învăţământul profesional, desi nu foarte valorizat la noi, are un foarte mare impact asupra economiei unei ţări, motiv pentru care trebuie să fie înţeleasă importanţa acestuia. Absolvenţii acestei forme de învăţământ sunt deţinătorii unei meserii de care ţara noastră are cu siguranţă nevoie, fiind pregătiți să facă față cerinţelor pieţei muncii din prezent şi mai ales din viitor.

 Piaţa muncii solicită intens anumite meserii, cum sunt: bucătari, barmani, cofetari, electricieni, mecanici auto, de aceea e benefic sa se insiste pe motivarea tinerilor care le aleg si pe integrarea acestora in piata muncii.